Scrisori pentru Djani – 3 Noiembrie 2000


Ai privit vreodată cu atenţie
lumina soarelui de noiembrie?
Are reflexe de lacrimi de îngeri
strecurate pe furiş prin sita cerului…
Iar parfumul mortuar de galben şi uscat
îngheaţă în clipele astfel luminate…
E o lumină de o tristeţe aproape aristocratică,
de o resemnare nobilă şi senină,
de o tăcere mistică şi atât de grăitoare!
Aproape că te îndeamnă să o contempli
şi să meditezi netulburat la tot şi nimic…
O poţi simţi cum îţi pătrunde alene în ochi,
mângâindu-ţi timidă irisul,
ca un prea curând “Adio”…
Iar atunci când, sărutându-ţi uşor surâsul,
voieşte să-şi încălzească nefiinţa la răsuflarea ta,
se sparge în fiori de ceaţă mătăsoasă,
fericită parcă de a fi fost atât de aproape de suflet…
…Lumina soarelui de noiembrie?…
…Se aseamănă morţii unei vieţi încă netrăite…
…Şi, ca şi aceasta, îşi păstrează secretul
ascuns într-una din acele multe şi nebăgate în seamă
lacrimi de îngeri, şterse pe ascuns cu dosul mânecii…

 

© Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s