doar mai


cireși ningându-și podoaba
cos primăvara de pământ cu taine

văratec, cerul taie
felii de lumină pentru îngeri,
împărtășind vrăbiile cu firmiturile căzute

parfumul zilei,
albastru,
se prelinge printre degete
și urmele palmelor mele în nisip
culeg în ele
lacrima timpului scurs
fără tine…

 

© Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s