hibernare


ciobul meu de rai
zace rătăcit pe fundul unui
ocean de nimicuri,
ascuns sub pleoapa sidefie
a timpului.
secunde zaharisite
atârnă la gâtul imortelelor,
precum un șirag opalescent
de sunete dezacordate,
și imaginea mea,
răsturnată,
nu mai topește cețurile
acoperindu-ți retina…
iarnă îmi ești…
omăt parfumat cu dorințe
sub care semințele dorm,
sperând să devină
mărțișoare…

© Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s