Curtea


cuvinte
curg veștede din cazanii
în vreme ce lutul
numără mătăniile ploii…
ceruri se deschid
și încet
lumânările își găsesc perechi
dincolo de nori.
ostenită,
Ana nu mai plânge –
cui îi pasă că Manole
îi susură numele din vale?

© Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s