epifanie


ciorchini căzuți de flori de castan încătușau întreaga alee
servind acum doar ca dovadă ofilindă a furiei cerului…
mângâiate cu duioșie de câțiva stropi rătăciți,
așteptând încă să se evapore,
florile priveau precum un roi de fluturi morți
către fluviul de lumină lunară spălându-i în argint,
brodând parcă lințoliul nocturn acoperindu-i încet…
în fața unui asemenea tablou dureros de furie revărsată ea îngenunchie,
încercând să își imprime pe retină ultima răsuflare a florilor muribunde,
știind că ar fi fost un păcat să calce pe acel relicvariu natural…
întrucât, chiar dacă acum dispăreau încet,
florile arătau mai minunat în suferința lor
decât sufletul ei obosit, aflat încă în căutare de mântuiri…

 

originalul în  limba engleză aici

© Liliana Negoi

Advertisements

One thought on “epifanie”

  1. Din păcate, se simte că e o traduere… Nu sună prea fericit în limba română…
    Lucrat puţin, ar putea ieşi un frumos poem în proză…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s