8 a.m.


Azi nu există nicio poezie urbană a dimineţii.
Nu te lăsa furat de sfori atârnând de faţade din oţel şi sticlă
(alpinism utilitar – ştergem de praf monumentele dezumanizării noastre)
maşini roind haotic în căutarea unui loc de parcare,
frustrări, defulări verbale ale unora compensând gestica refulatorie a altora,
posturi de radio zumzăind în background ca nişte plăci stricate
[…]
Telefoane, autobuze, blocaj în trafic,
muzică de toate culorile agăţându-ţi-se de urechi
ca şiraguri de cercei ordinari
asortându-se poate prea bine cu toate miercurile gri din an
[…]
Între blocuri o salcie rătăcită suferind de Alzheimer
„cum am ajuns eu în jungla de beton”
[…]
Noiembrie –
şi pixul aleargă disperat, lipsit de esenţă şi motivaţie
[…]
E gol printre oameni, e pustiu şi
nu-s

© Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s