trecerea la ora de iarnă


deodată e atâta toamnă în jurul meu,
iar aerul miroase atât de tare
a durerea rădăcinilor încă vii,
uitate sub asfaltul peticit
al unor drumuri
ce nu mai sunt bătute

e toamnă în jurul meu,
stoluri de păsări împroaşcă înălţimile
cu umbre căutând sudul
iar pământul îşi înclină axa încet, dragule,
ca să le ajute
să uite mai uşor
cuiburile goale
şi cojile de ou

 

© 2015 Liliana Negoi

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s